Familia regală a României și cea a Marii Britanii au o legătură veche și strânsă, care se întinde de-a lungul a cinci generații și a peste 150 de ani. Cele două familii provin din dinastii germane și au avut mai multe contacte și vizite oficiale sau private de-a lungul timpului, precum și legături de rudenie prin căsătorii. În plus, cele două familii au avut un rol important în istoria celor două națiuni, contribuind la independența, unirea și modernizarea statului român, respectiv la consolidarea imperiului britanic și a Commonwealth-ului.
Prima vizită a unui suveran român în Marea Britanie a avut loc în 1874, când Regele Carol I al României a fost primit cu căldură de Principele de Wales și de Ducele și Ducesa de Edinburgh. Carol I era fiul lui Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, o ramură a Casei de Hohenzollern, una dintre cele mai proeminente case domnitoare din Germania Evului Mediu și din istoria Europei. Carol I a fost ales ca domnitor al Principatelor Unite Române în 1866, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, și a fost proclamat rege al României în 1881. Sub domnia sa, România a obținut independența față de Imperiul Otoman în 1877-1878 și s-a dezvoltat economic și cultural.
Regele Carol I s-a căsătorit cu Elisabeta de Wied, o prințesă germană care a devenit cunoscută ca scriitoare sub pseudonimul Carmen Sylva. Cei doi nu au avut un urmaș direct la tron, fiica lor Maria murind la vârsta de trei ani. Astfel, Carol I l-a desemnat ca moștenitor pe nepotul său Ferdinand, fiul fratelui său mai mare Leopold.
Ferdinand s-a născut la Sigmaringen în 1865 și a venit în România pentru prima dată în 1884. Cinci ani mai târziu s-a stabilit la București pentru a-și îndeplini atribuțiile de moștenitor al tronului. În 1893 s-a căsătorit cu Principesa Maria de Edinburgh, fiica Ducelui de Edinburgh și nepoata Reginei Victoria. Maria era vără primară cu Regele George al V-lea al Marii Britanii și cu Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Ferdinand și Maria au avut șase copii: Carol al II-lea, Elisabeta (viitoarea regină a Greciei), Maria (viitoarea regină a Iugoslaviei), Nicolae, Ileana și Mircea.
Ferdinand i-a succedat lui Carol I la tron în 1914, la începutul Primului Război Mondial. Deși inițial România era neutră, Ferdinand a decis să intre în război de partea Antantei în 1916, împotriva voinței Germaniei și Austro-Ungariei. Acest gest i-a adus supranumele de “Regele Unirii”, pentru că sub domnia sa s-a realizat Marea Unire din 1918, când Transilvania, Basarabia și Bucovina s-au unit cu România. Ferdinand a murit în 1927 și i-a urmat la tron fiul său Ferdinand i-a urmat la tron fiul său Carol al II-lea, care însă a abdicat în 1925, în favoarea fiului său Mihai, din cauza scandalului provocat de relația sa cu Elena Lupescu. Carol al II-lea s-a întors în România în 1930 și a preluat puterea de la fiul său, devenind rege. Sub domnia sa, România a cunoscut o perioadă de instabilitate politică și socială, marcată de ascensiunea fascismului și de pierderea unor teritorii în favoarea Uniunii Sovietice, Ungariei și Bulgariei. Carol al II-lea a fost forțat să abdice din nou în 1940 și a plecat în exil.
Regele Mihai I a revenit pe tron la vârsta de 18 ani, în plin Al Doilea Război Mondial. Inițial aliat cu Germania nazistă, Mihai a decis să schimbe tabăra în 1944 și a condus lovitura de stat care a răsturnat regimul lui Ion Antonescu și a adus România de partea Aliaților. Pentru acest act de curaj, Mihai a fost decorat cu Ordinul Victoria de către Regele George al VI-lea al Marii Britanii. După război, Mihai s-a confruntat cu presiunea tot mai mare a comuniștilor, care au preluat controlul asupra țării cu sprijinul Uniunii Sovietice. În 1947, Mihai a fost obligat să abdice și să plece în exil.
Mihai s-a căsătorit cu Principesa Ana de Bourbon-Parma în 1948 și au avut cinci fiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria. Familia regală a trăit în Elveția, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Mihai nu a renunțat niciodată la titlul său de rege și a continuat să militeze pentru restaurarea monarhiei constituționale în România. În 1992, după căderea comunismului, Mihai a revenit pentru prima dată în România și a fost primit cu entuziasm de milioane de oameni. De atunci, Mihai și familia sa au vizitat frecvent România și au participat la diferite evenimente culturale, sociale și caritabile.
Mihai este văr de gradul al treilea cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, amândoi fiind strănepoți ai Reginei Victoria. Cei doi au avut o relație apropiată și s-au întâlnit de mai multe ori la diferite ocazii. De exemplu, în 2012, Mihai a fost invitat la jubileul de diamant al Elisabetei, care marca 60 de ani de domnie. În 2017, Elisabeta i-a trimis un mesaj de condoleanțe familiei regale române după moartea lui Mihai.
Margareta, Custodele Coroanei Regale a României, este verișoară de gradul al patrulea cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, amândoi fiind stră-strănepoți ai Reginei Victoria. Margareta este invitată la încoronarea Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, care va avea loc astăzi, 6 mai 2023. Margareta este prima femeie care ocupă poziția de șef al Casei Regale a României și susține rolul familiei regale ca simbol al unității naționale și al valorilor democratice.